Definitii pentru: veşnicie

VEŞNICÍE, veşnicii, s.f. Durată care nu are nici început, nici sfârşit, care nu se supune nici unei determinări temporale; eternitate, vecie. ♢ Loc. adv. Pe (sau pentru) veşnicie = pentru totdeauna. ♦ Durată nelimitată în viitor. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. [Var.: (înv. şi pop.) vecinicíe s.f.] – Veşnic + suf. -ie.

VEŞNICÍ//E ~i f. 1) Fiinţare fără sfârşit; vecie; eternitate. 2) Caracter veşnic. 3) Peri-oadă de timp foarte lungă. 4) Durată care are un început, dar nu are sfârşit. [G.-D. veşniciei] /veşnic + suf. ~ie