Definitii pentru: tăcăi, tâcâi

TĂCĂÍ, tăcăiesc, vb. IV. Intranz. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjecția „tac”. ♦ A ciocăni, a țăcăni. ♦ (Despre inimă) A zvâcni, a bate (ritmic). [Var.: tâcâí vb. IV] – Tac¹ + suf. -ăi.

TÂCÂÍ vb. IV v. tăcăi.