Definitii pentru: tala, tală

TÁLĂ, tale, s.f. (Reg.) Adunătură gălăgioasă de oameni; ceată, mulţime. ♦ Gălăgie, larmă. ♢ Expr. A sta de tală = a sta la taifas. ♦ (Adverbial; adesea repetat, în forma tala) Încet-încet, haide-hai. – Et. nec.

TÁLA interj. (se foloseşte pentru a reda vorbirea lungă, domoală). /Onomat.