Definitii pentru: t, ţ

T s.m. invar. A douăzeci şi patra literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă dentală surdă (2)). [Pr.: te].

Ţ s.m. invar. A douăzeci şi cincea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă dentală sonoră (4)). [Pr.: ţe].