Definitii pentru: rit, riț

RIT, rituri, s. n. 1. Ritual (2). ♦ P. gener. Rânduială, tipic¹. 2. Confesiune religioasă; religie; spec. veche credință religioasă. – Din ngr. ríton, lat. ritus, fr. rite.

RIȚ, rițuri, s. n. Crestătură liniară făcută pe o foaie de carton sau de mucava pentru a putea fi îndoită mai ușor fără să plesnească. – Din germ. Ritz.