Definitii pentru: paceaura, paceaură

PACEAÚRĂ, paceaure, s.f. 1. Cârpă (de şters praful, de spălat vasele, podelele etc.). 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei uşuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc. [Acc. şi: paceáură. – Pr.: -cea-u-. – Var.: paceavúră s.f.] – Din tc. paçavra, ngr. patsavúra.

PACEAÚR//Ă ~e f. 1) Bucată de pânză (veche) folosită în anumite scopuri (pentru ştersul prafului, pentru spălatul vaselor etc.); cârpă; petică. 2) depr. Femeie desfrânată; târfă; târâtură; prostituată. [Sil.-cea-u-] /<turc. paçavra, ngr. patsavúra