Definitii pentru: naftalina, naftalină

NAFTALÍNĂ s.f. Substanţă cristalizată, lucioasă, albă, cu miros pătrunzător, extrasă din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunilor de pământ şi folosită în industria chimică, ca insecticid, la conservarea blănurilor şi a materialelor textile etc. ♢ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalină = a) se spune despre ceva învechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit în atenţie după o lungă uitare. A pune (ceva) la naftalină = a nu te mai interesa ceva; a da uitării. – Din fr. naphtaline.

NAFTALÍNĂ f. Substanţă cristalizată, albă, cu miros pătrunzător, întrebuinţată ca mijloc de combatere a moliilor şi ca materie primă în industria coloranţilor. ♢ Bun de pus la ~ care nu mai este actual. A pune la ~ a da uitării. /<fr. naphtaline