Definitii pentru: magnet

MAGNÉT, magneţi, s.m. Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice; corp metalic căruia i s-a transmis calitatea, permanentă sau temporară, de a atrage obiectele de fier. – Din ngr. maghnítis, germ. Magnet.

MAGNÉ//T ~ţi m. Corp metalic, care are proprietatea de a atrage fierul şi de a acţiona asupra altor corpuri cu proprietăţi asemănătoare. /<ngr. maghnitis, germ. Magnet