SAGACITÁTE f. livr. Caracter sagace; perspicacitate. [G.-D. sagacităţii] /<fr. sagacité, lat. sagacitas, ~atis

SAGITÁL, -Ă, sagitali, -e, adj. (Anat.) Care este în plan vertical de simetrie. ♢ Sutură sagitală = sutură care uneşte cele două oase parietale. – Din fr. sagittal.

SAGITÁL ~ă (~i, ~e) Care are formă de săgeată; în formă de săgeată. ♢ Sutură ~ă sutură care uneşte cele două oase parietale. /<fr. sagittal

SAGITÁR, sagitari, s.m. (Rar) Arcaş (din armata romană). – Din lat. sagittarius.

SAGITÁT, -Ă, sagitaţi, -te, adj. (Despre frunze) De forma unei săgeţi. – Din fr. sagitté.

SÁGNĂ, sagne, s.f. Rană pe spinarea calului, produsă de şa, de tarniţă sau de ham. ♦ Cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roşu. – Din scr. sadno.

SÁGN//Ă ~e f. 1) Rană produsă de ham sau de şa pe corpul unui animal. 2) Semn făcut pe pielea unui animal cu fierul înroşit pentru a-l putea recunoaşte; danga. /<sb., ucr. sadno

SAGÓ s.n. Produs alimentar în formă de praf sau de grăuncioare albe sau roşietice, preparat din fecula sagotierului şi care se consumă fiert în supă sau în lapte. – Din fr. sagou.

SAGÓ n. 1) Produs alimentar sub formă de crupe sau praf extras din măduva sagotierului. 2) Surogat al acestui produs, obţinut din amidon de cartofi sau de porumb. /<fr. sagou, germ. sago

SAGOTIÉR, sagotieri, s.m. Nume dat mai multor specii de palmieri al căror trunchi conţine sago (Metroxylon). [Pr.: -ti-er] – Din fr. sagoutier.

SAGOTIÉR ~i m. Palmier din a cărui măduvă se obţine sagoul.[ Sil. -ti-er] /<fr. sagoutier

SÁGUM, sagumuri, s.n. Manta scurtă, prinsă pe umăr, pe care o purtau romanii şi galii. – Din lat., fr. sagum.

SAHAIDACÁR s.m. v. săhăidăcar.

SAHÁN, sahane, s.n. (Înv. şi reg.) Vas metalic de diverse forme sau dimensiuni, în care se serveşte sau se găteşte mâncarea. – Din tc. sahan.

SAHÁN ~e n. pop. 1) Vas de formă rotundă cu marginile puţin ridicate, în care se serveşte mâncarea; farfurie. 2) Conţinutul unui asemenea vas. /<turc. sahan

SAHARIÁN, -Ă, saharieni, -e, adj., s.f. 1. Adj. Referitor la Sahara, al Saharei. 2. S.f. Bluză sport cu epoleţi şi cu mâneci scurte. [Pr.: -ri-an] – Din fr. saharien, -enne.

SAHÉL s.n. Zonă de tranziţie între Sahara şi savanele Africii subecuatoriale, cu vegetaţie de savană uscată şi de stepă. – Din fr. sahel.

SAIÁ¹, saiele, s.f. Aţă pentru însăilat; p. ext. cusătură provizorie, cu împunsături rare; şular. [Pr.: sa-ia] – Et. nec. Cf. î n s ă i l a.

SAIÁ², saiele, s.f. (Reg.) Adăpost (improvizat) pentru vite, în special pentru oi. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saye „umbră“.

SAIÁ³, saiele, s.f. (Înv. şi pop.) Ţesătură (subţire) de lână. ♦ Îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.

SAI//Á ~éle f. 1) Cusătură rară, făcută pentru a îmbina provizoriu părţile componente ale unei haine; însăilătură. 2) Aţă de însăilat. [Art. saiaua; Sil. sa-ia] /<turc. saya, it. saia

SAIDECÁR, saidecari, s.m. (Înv.) Meşter care lucra odoare bisericeşti. [Var.: seidicár s.m.] – Din tc. sadekár.

SAIDECÁR ~i m. Meşter argintar care broda cu fier odoarele bisericeşti. /<turc. sadekâr

SAIGÍU, saigii, s.m. Slujbaş al Porţii Otomane care strângea în ţările româneşti darea plătită în oi; p. ext. slujbaş al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-. – Var.: (înv.) saegíu s.m.] – Din tc. sayıcı.

SAINT-BERNARD s.m. (Zool.) Bernardin¹. [Pr.: sen bernár] – Cuv. fr.

SAINT-BERNARD [pr.: sen-bernár] m. 1) Rasă de câini mari, cu păr lung de culoare albă cu pete roşcate, dresată pentru găsirea persoanelor rătăcite în munţi.2) Câine din această rasă; bernardin. /<fr. saint-bernrd

SAIVÁN, saivane, s.n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (Înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnitorului sau înalţilor demnitari. [Var.: săiván s.n.] – Din tc. sayvan.

SAIVÁN ~e n. 1) Adăpost de iarnă pentru oi sau pentru vite. 2) ist. Cort deschis destinat domnitorului sau înalţilor demnitari. [Sil. sai-] /<turc. sayvan

SAKÉ s.n. Băutură alcoolică specifică Japoniei, făcută din orez fermentat, care se bea, de obicei, cald. – Din fr. saké.

SAKÉ n. Băutură alcoolică japoneză, preparată din orez fermentat, care se bea fierbinte. /<fr. saké