MACROMICÉTE s.f. pl. Grup de ciuperci mari, diferit colorate, formate în general din picior şi pălărie (Macromycetes). – Din fr. macromycètes.
MACROMICÉTE f. pl. 1) Familie de ciuperci mari, de diferite culori, care cresc prin pajişti şi prin păduri. 2) Ciupercă din această familie. /<fr. macromycetes
MACROMOLECULÁR, -Ă, macromoleculari, -e, adj. Care este alcătuit din macromolecule. – Din fr. macromoléculaire.
MACROMOLECULÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din macromolecule. /<fr. macromoléculaire
MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s.f. Moleculă compusă dintr-un număr mare de atomi. – Din fr. macromolécule, rus. makromolekula.
MACROMOLECÚL//Ă ~e f. Moleculă alcătuită dintr-un număr foarte mare de atomi. /<fr. macromolécule, rus. makromolekula
MACRONUCLÉU, macronuclee, s.n. (Biol.) Nucleu mare al celulei care reprezintă corpul unui infuzor1. – Din fr. macronucléus.
MACROPÓD, -Ă, macropozi, -de, adj., s.n. 1. Adj. (Despre animale) Care are labele, picioarele sau aripioarele înotătoare lungi. 2. S.n. (la pl.) Specie de peşti exotici viu coloraţi; (şi la sg.) peşte din această specie. – Din fr. macropode.
MACROPÓR, macropori, s.m. Por vizibil cu ochiul liber. – Din fr. macropore.
MACROPSÍE, macropsii, s.f. (Med.) Tulburare a vederii constând în impresia că obiectele sunt mai mari decât în realitate; megalopsie. – Din fr. macropsie.
MACROPTÉR, -Ă, macropteri, -e, adj. (Rar; despre păsări) Cu aripile foarte lungi – Din fr. macroptère.
MACRORELIÉF n. Formă de relief care ocupă un teritoriu întins. /macro- + relief
MACROSCÓPIC, -Ă, macroscopici, -ce, adj. Care se referă la cercetările făcute cu ochiul liber; care se poate vedea cu ochiul liber. – Din fr. macroscopique.
MACROSCÓPI//C ~că (~ci, ~ce) Care se poate vedea şi cerceta cu ochiul liber, fără a folosi microscopul sau alte aparate. /<fr. macroscopique
MACROSCOPÍE, macroscopii, s.f. Examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeţei unei piese, unui material etc. – Din fr. macroscopie.
MACROSEÍSM, macroseisme, s.n. Cutremur de pământ de mare intensitate. – Din fr. macroséisme.
MACROSEÍSM n. Cutremur de pământ de mare intensitate, care este simţit fără ajutorul seismografelor. /<fr. macroséisme
MACROSISTÉM, macrosisteme, s.n. Sistem social al unei forme de organizare instituţionalizate. – Din fr. macrosystème.
MACROSOCIÁL, -Ă, macrosociali, -e, adj. Referitor la macrostructura socială. – Din fr. macrosocial.
MACROSPÓR, macrospori, s.n. (Bot.) Spor femel la unele criptogame vasculare. – Din fr. macrospore.
MACROSPÓR ~i m. bot. Spor mare din care se dezvoltă un protal femelă. /<fr. macrospore
MACROSPORÁNGE, macrosporangi, s.m. (Bot.) Sporange în care se formează macrosporii. – Din fr. macrosporange.
MACROSPORÁNGE m. Sporange în care se dezvoltă macrosporii. /<fr. macrosporange
MACROSTRUCTÚRĂ, macrostructuri, s.f. Structura unui metal sau a unui aliaj, aşa cum apare la examinarea cu ochiul liber sau cu o lupă. ♢ (În sintagma) Macrostructură socială = totalitatea relaţiilor şi instituţiilor dintr-o societate. – Din fr. macrostructure.
MACROSTRUCTÚR//Ă ~i f. 1) Structură a unui corp văzută cu ochiul liber sau cu lupa. 2): ~ socială totalitate a relaţiilor, reţelelor şi a instituţiilor dintr-o societate. /<fr. macrostructure
MACRÓU, macrouri, s.n. Peşte de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre, care se apropie de ţărmuri primăvara şi vara (Scomber scomber). **Conservă din carnea acestui peşte. [Var.: macró s.n.] – Din fr. maquereau.
MÁCRU, -Ă macri, -e, adj. (Despre carne) Slab, fără grăsime şi fără oase. – Lat macer, -cra.
MÁCR//U ~ă (~i, ~e) 1): Carne ~ă carne slabă, fără grăsime şi fără oase. 2) (despre vite sau despre persoane şi părţi ale corpului lor) Care este fără grăsime; slab; uscăţiv. /<lat. macer, ~cra, ~um
MACULÁ, maculez, vb. I. tranz. (Livr.) A păta, a murdări, a mânji. – Din lat. maculare, fr. maculer.
A MACUL//Á ~éz tranz. rar A acoperi cu pete (total sau parţial); a umple de murdărie; a păta. /<lat. maculare, fr. maculer
