Definitii pentru: habotnic

HABÓTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s.m. şi f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate exagerată prescripţiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreieşti «Habad»“.

HABÓTNI//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival pop. (despre persoane) Care respectă cu stricteţe prescripţiile religiei; cuprins de o pasiune excesivă pentru respectarea prescripţiilor religioase; bigot; bisericos. /<rus. habotnik