Definitii pentru: hărnicie

HĂRNICÍE s.f. Zel în muncă, spor la lucru; sârguinţă, vrednicie; destoinicie. – Harnic + suf. -ie.

HĂRNICÍE f. Efort fizic sau intelectual susţinut în realizarea unui lucru; manifestare de om harnic. [G.-D. hărniciei] /harnic + suf. ~ie