Definitii pentru: efect

EFÉCT, efecte, s.n. 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecinţă. ♢ Expr. A-şi face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecinţa scontată. 2. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra cuiva. ♢ Loc. adj. De efect = care atrage atenţia, care produce o impresie puternică. ♢ Loc. vb. A face efect = a impresiona. ♢ (În sintagma) Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerând ascultătorului senzaţia unui sunet real sau oferindu-i sonorităţi inedite. 3. (Concr.; la pl.) Bunuri mobile. ♦ Îmbrăcăminte militară, echipament. 4. (La pl.) Valori negociabile (emise de stat), hârtii de valoare. Efecte de comerţ. Efecte publice. – Din lat. effectus (cu sensurile fr. effet).

EFÉCT ~e n. 1) Fapt care rezultă dintr-o acţiune; rezultat; urmare; consecinţă. ♢ A-şi face ~ul a provoca urmările scontate. 2) Impresie puternică produsă (de cineva sau de ceva) asupra cuiva. 3) la pl. fin. Hârtii de valoare. /<fr. effet, lat. effectus