Definitii pentru: echilibră, echilibra

ECHILIBRÁ, echilibrez, vb. I. Tranz. şi refl. A aduce sau a fi în stare de echilibru; a (se) cumpăni. ♦ Tranz. A face ca două valori, preţuri, bugete etc. să fie în proporţie justă una faţă de cealaltă. – Din fr. équilibrer.

A ECHILIBR//Á ~éz tranz. 1) A face să se echilibreze; a aduce în stare de echilibru; a cumpăni. 2) (valori, preţuri, bugete) A proporţiona egal. [Sil. e-chi-li-bra] /<fr. équilibrer

A SE ECHILIBR//Á mă ~éz intranz. A ajunge în stare de echilibru; a se cumpăni. [Sil. e-chi-li-bra] /<fr. équilibrer