Definitii pentru: eben

EBÉN s.n. Varietate de lemn tare, greu şi de culoare închisă, obţinută din arbori exotici, în special din abanos, şi intrebuinţată la confecţionarea mobilei de lux şi a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus.

EBÉN n. rar Lemn de culoare neagră, obţinut din arbori exotici, folosit la confecţionarea mobilei de lux şi a unor instrumente muzicale; abanos /<fr. ébene, lat. ebenus