Definitii pentru: caftan

CAFTÁN, caftane, s.n. (Înv.) Manta orientală, albă, lungă şi largă, împodobită cu fire de aur sau de mătase, pe care o purtau domnitorii şi boierii români. ♢ Expr. A îmbrăca (cu sau în) caftan = a (se) ridica la rangul de domn sau de boier. ♦ Simbol al rangului de boier. – Din tc. kaftan.

CAFTÁN ~e n. înv. Veşmânt lung şi larg, uneori împodobit cu fir de aur, purtat de domnitorii şi boierii români. ♢ A îmbrăca ~ul a deveni domn sau a căpăta o funcţie boierească. /<turc. kaftan