Definitii pentru: atenuă, atenua

ATENUÁ, atenuez, vb. I. Tranz. A micşora intensitatea unui fenomen, importanţa sau gravitatea unui fapt. ♢ Refl. Durerea i s-a atenuat. [Pr.: -nu-a] – Din fr. atténuer, lat. attenuare.

A ATENU//Á ~éz tranz. A face să se atenueze; a amortiza; a slăbi; a dilua. ~ durerea. [Sil. -nu-a] /<fr. atténuer, lat. attenuare

A SE ATENU//Á se ~eáză intranz. (despre procese, acţiuni, fenomene etc.) A deveni mai puţin intens; a scădea în intensitate; a se amortiza; a slăbi; a dilua. [Sil. -nu-a] /<fr. atténuer, lat. attenuare