Definitii pentru: aprinde

APRÍNDE, aprínd, vb. III. 1. Tranz. A face să ardă focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ Expr. A-şi aprinde paie în cap = a-şi crea singur o neplăcere; a o păţi cu cineva, a nu putea scăpa de cineva. ♦ Refl. A începe să ardă, a lua foc. 2. Tranz. (Înv.) A face să ia foc o armă. 3. Refl. Fig. A izbucni, a se dezlănţui. 4. Tranz. şi refl. A face sau a începe să lumineze. A aprins lampa. 5. Refl. Fig. (Despre oameni) A se înflăcăra, a se pasiona; a-şi ieşi din fire. ♦ A se înroşi, a se îmbujora (la faţă). 6. Refl. (Despre fân, cereale, făină etc.) A se încinge¹; a se altera. – Lat. appre[he]ndere.

A APRÍNDE aprínd tranz. 1) A face să ardă. ~ focul. ♢ A-şi ~ paie în cap a-şi pricinui singur neplăceri. 2) înv. (arme de foc) A face să ia foc. 3) (surse de lumină) A face să lumineze. ~ lanterna. 4) şi fig. A face să se aprindă. [Sil. a-prin-] /<lat. apprehendere

A SE APRÍNDE mă aprínd intranz. 1) A începe să ardă; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o activitate sporită; a se înfierbânta; a se înflăcăra; a se înfoca; a se întărâta. 3) fig. (despre persoane) A se înroşi la faţă (din cauza unei emoţii). 4) fig. A începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se declanşa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, făină etc.) A-şi pierde calităţile iniţiale (din cauza umezelii, a îngrămădirii etc.), căpătând gust neplăcut; a se încinge. /<lat. apprehendere