AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți. – V. amănunți.
AMĂNUNȚÍT2, -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat; (înv.) amănunt. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți.